Marian Cozma - lacrimi si durere

[Larissa]

Astazi se implineste un an de la disparitia lui Marian.

Marian Cozma a fost înjunghiat mortal, în data de 8 februarie 2009, la restaurantul Patriota, din oraşul Veszprem, în altercaţie fiind implicaţi şi alţi doi coechipieri, Zarko Sesum şi Ivan Pesic, grav răniţi şi ei. Handbalistul român în vârstă de 26 de ani a fost înjunghiat în inimă, fiind singurul dintre cei trei care şi-a pierdut viaţa.

Conform declaraţiei colonelului Derzsy Peter, şeful Criminalisticii din cadrul Poliţiei Veszprem, dosarul întocmit după uciderea handbalistului român Marian Cozma a adunat 38 de capitole, în 13.000 de pagini. Au fost audiaţi 700 de martori, au avut loc 57 de interogatorii directe şi 416 persoane au fost supuse recunoaşterii. Au fost adunate 347 dovezi, 60 de specialişti analizându-le şi exprimându-şi opiniile. Cercul de suspecţi a adunat 27 de persoane, care au fost implicate anterior şi în alte 53 de tipuri de infracţiuni.

Poliţia din Veszprem a anunţat oficial, că autorul crimei este considerat Raffael Şandor, care l-a înjunghiat în inimă pe Marian Cozma, după ce îi aplicase o lovitură similară şi în zona rinichilor. Ceilalţi doi handbalişti de la MKB Veszprem implicaţi în altercaţia din 8 februarie, croatul Ivan Pesici şi sârbul Zarko Sesum, au fost atacaţi de al doilea suspect, Nemeth Gyozo, ajutat de Ivan Sztojka. Gyozo a fost cel care l-a înjunghiat în zona rinichilor pe Ivan Pesici.

Sâmbătă, la ora 15.00, în faţa Veszprem Arena a fost dezvelit monumentul închinat memoriei lui Marian Cozma. Imediat după tragedia petrecută în 8 februarie 2009, fanii echipei din Ungaria au deschis un cont în care s-au făcut donaţii, pentru ridicarea acestui monument. În aproape un an, ei au strâns suma de aproximativ 20.000 de euro. Monumentul este din granit, are 2,5 metri înălţime şi a fost realizat de sculptorul Mihaly Gabor.

---

"Mama e acasă, îi e foarte rău zilele astea... Tu aveai un suflet curat, erai frumos fizic şi interior, şi de-asta stârneai parcă şi invidie. Fiule, dacă ai fi fost un laş, acum ai fi trăit, dar tu ai fost curajos şi puternic, precum tatăl tău. Dacă eram cu tine, pe acea stradă, acum ai fi stârnit aplauze în tribune, panică printre adversari şi zâmbete printre colegi. Dar ei mi te-au omorât şi nimic nu mi te mai aduce înapoi. Acum, până şi lumea din sala în care jucai mă atinge, vrând parcă să te simtă pe tine!", taie adânc cuvintele lui Nea Petre, în timp ce soarele apune în spatele crucilor dezordonat aşezate. Rapid însă, liniştea ce i-a conferit-o monologul impresionant, se transformă într-o furtună interioară provocată de ultimele ştiri ale zilei: "Ştiam că Sandor mi-a ucis fiul, dar toţi merită aceeaşi pedeapsă! Au spus că băiatul meu arăta ca un mafiot? Au fost învăţaţi de avocaţi, care sunt tot de-ai lor. Nu mă încântă pe mine nicio pedeapsă, pentru că oricum voi da eu ochii cu ei! Dar nu ştiu ce voi face în martie, la proces, când vor apărea în faţa mea, pentru că voi avea o luptă doar cu mine, pentru a mă stăpâni!". Azi, Veszprem joacă cu Tatan Presov un meci obişnuit de campionat. Acolo ar fi trebuit să fie Marian...

Petre Cozma

---

Unul dintre atacatorii lui Marian Cozma, Nemeth Gyozo (foto), a acordat din închisoare un interviu şocant unui post maghiar de televiziune, în care relatează, pas cu pas, încăierarea din clubul Patriot. Limbajul, mobilul atacului şi felul în care istoriseşte faptele îl fac pe infractorul ungur un proprotip parcă a ceea ce numim în România "cocalar", "mardeaş de cartier" sau "interlop". "Face parte doar dintr-un clan libidinos", ne mărturiseşte Petre Cozma. ProSport vă prezintă mai jos fragmente din mărtusirea - infantilă - a lui Gyozo, o reprezentaţie de tupeu care s-ar putea să vă enerveze la culme.

Eu n-am ştiut că ei sunt handbalişti, mai degrabă păreau nişte mafioţi.

Băiatul ăla înalt, Marian Cozma, a deranjat mai multă lume cu stilul lui de dans. Se lovea de lume, m-a împins şi pe mine, era clar că e un tip agresiv.

Am început să ne îmbrâncim, ne-am bătut vreo trei contra trei, dar ne-am bucurat că am găsit bărbaţi adevăraţi cu care să ne răfuim. Am luat câteva palme, dar am ripostat şi noi.

Afară am văzut că cineva e la pământ şi cineva în genunchi, deasupra lui. Am crezut că cel de la pământ e de-al nostru şi i-am dat un picior în cap celui de deasupra (n.r. - sârbul Sesum).


Am văzut că lumea s-a adunat în jurul cuiva, dar nu m-a interesat şi m-am dus acasă. Am dormit foarte liniştit, fără remuşcări, pentru că nu ştiam că ar fi murit cineva. Îmi părea bine că m-am bătut într-o luptă tare.

Eu nu fac parte dintr-o gaşcă de recuperatori, eu sunt zugrav!

Sunt şocat că procurorii cer închisoarea pe viaţă doar pentru că am lovit pe cineva cu piciorul în cap. Merit doar cinci-şase ani să rămân după gratii.

---

---

Amintire vesnica, Marian!

[avid]

Dumnezeu sa-l odihneasca pe Pasarila!!!