Ricardo: "N-am crezut că voi ajunge aici"
Brazilianul campioanei României a fost şi miercuri seară, împotriva nemţilor de la VfB Stuttgart, unul dintre cei mai buni oameni ai lui Dan Petrescu. Venit acum trei ani la Urziceni, după ce jucase la o echipă anonimă din Elveţia, mijlocaşul ialomiţenilor mărturiseşte că nu s-a gândit vreodată la Liga Campionilor.
Brazilianul Ricardo Gomes Vilana, "închizătorul" campioanei Unirea Urziceni, s-a numărat printre evidenţiaţii echipei lui Dan Petrescu miercuri seară, în Ghencea, în meciul încheiat la egalitate, 1-1, cu VfB Stuttgart.
Mijlocaşul de 28 de ani a făcut un meci aproape perfect. A securizat spaţiul din faţa apărării conduse de Vasile Maftei, a pasat, a şutat la poartă, iar, în final, a şi driblat. "Asta, aşa, ca să nu uite lumea că sunt brazilian", a mărturisit, pentru evz.ro, simpaticul fotbalist. Sosit acum trei ani la Unirea, la sugestia cumnatului său, care juca la Urziceni, Ricardo Gomes a parcurs destul de rapid etapele consacrării. Dintr-un jucător anonim, Ricardo a ajuns rapid un fotbalist respectat, despre care jurnaliştii brazilieni s-au şi grăbit să scrie. Echilibrul său din ultima vreme se datorează, o spune chiar fotbalistul, prezenţei la Bucureşti a familiei. Soţia şi cei doi copii sunt cei alături de care brazilianul se simte cel mai bine. Ricardo se simte bine în România, dar afirmă că i-ar plăcea şi mai mult în Germania.
"N-a fost uşor la Sevilla"
EVZ: Ricardo, ai dormit azi noapte?
Ricardo Gomes: Nu prea! Cum să dormi după un asemenea meci? M-am tot gândit la ceea ce am făcut în cele 90 de minute împotriva germanilor, dar mai ales la ce n-am făcut. A fost un meci bun, din toate punctele de vedere şi cred că, dacă ne-am fi concentrat mai mult, am fi putut învinge. Ar fi fost extraordinar.
Simţi o creştere în jocul vostru faţă de cel de la Sevilla?
Mulţi au spus că la Sevilla am jucat cu frică. N-a fost vorba de frică, ci mai degrabă de un respect mult prea mare faţă de adversar. Asta ne-a îngreunat situaţia acolo. Plus că era primul meci al nostru în Ligă. N-a fost uşor.
VfB Stuttgart?
Stuttgart e o echipă foarte bună, cu multă experienţă internaţională, cu jucători foarte valoroşi. Ştiam că va fi un meci greu împotriva lor, dar până la urmă cred că am făcut o treabă bună. Am jucat de la egal la egal cu Stuttgart.
Felicitări din Brazilia
Te-a impresionat vreun adversar?
În mod special, Tasci, fundaşul lor central. Mi-a plăcut foarte mult. M-a impresionat şi Hitzlsperger. M-am tot întâlnit cu el pe teren. Îmi pare rău că n-am apucat să vorbesc cu Cacau, brazilian de-al meu. El a fost rezervă, iar după meci am fugit la vestiare şi nu ne-am intersectat.
Ai sperat vreodată să joci cu Unirea în Liga Campionilor?
Sincer, nu. Nici acum nu îmi vine să cred că joc într-o asemenea competiţie. Când am venit la Urziceni, n-aveam cum să mă gândesc la aşa ceva. Cine ar fi pariat că o echipă mică, la prima vedere, va fi capabilă de o asemenea performanţă. Cum am ajuns la Unirea? M-a adus un cumnat. Acum eu joc în Ligă, iar el e la Săgeata Stejaru, în Liga a II-a! Am trecut însă prin multe. Am fost şi accidentat.
Ai primit felicitări de acasă, din Brazilia?
Sigur că da. Am mulţi prieteni care urmăresc evoluţiile Unirii Urziceni de când am venit aici. Şi mă sună. Tot ei au fost cei care mi-au spus că presa din Brazilia a scris şi despre mine. Am fost foarte emoţionat. Nu e puţin lucru să se scrie despre tine într-o ţară ca Brazilia.
"Nu mă interesează decât Unirea"
Ţi-ar plăcea să joci vreodată la echipa naţională a Braziliei?
Normal, dar nu cred că e posibil. Adică, nu că nu vreau să joc, dar, să fim serioşi, e greu, foarte greu. Brazilia poate să-şi facă cel puţin 20 de echipe naţionale de aceeaşi valoare. În plus, în acest moment, Brazilia are o generaţie foarte bună. S-a calificat deja pentru turneul final din Africa de Sud şi o văd din nou campioană mondială.
Vei răspunde unei eventuale oferte de a juca pentru naţionala României?
Nu m-am gândit până acum la aşa ceva. Pot spune că mi-ar plăcea, dar să ştiţi că în România sunt destui jucători valoroşi. Pe mine ce mă interesează foarte mult acum e să joc cât mai bine pentru Unirea Urziceni şi, în viitor, să joc la o echipă şi mai puternică.
"Mi-ar plăcea în Bundesliga"
Ce campionat îţi place?
Cel mai mult mi-ar plăcea să joc în Germania. O ţară civilizată, un fotbal modern, disciplinat, unde cred că m-aş adapta foarte rapid. Ce echipă admir? Păi, pe Bayern Munchen, dar şi pe Borussia Dortmund, pe VfB Stuttgart.
Cum sunt meciurile din Ligă faţă de cele din campionat?
Nu se pot compara. În campionat ritmul e ceva mai lent. Nu sunt contactele fizice pe care le întâlneşti în Liga Campionilor, nu e aceeaşi determinare.
Ai vreun idol?
Îmi place foarte mult de argentinianul Veron, asta pentru că evoluează pe acelaşi post cu mine. Dar nu e idolul meu. Aş putea spune în schimb asta despre Ronaldo. E jucătorul care îmi place cel mai mult. E un fotbalist complet. N-am încercat să-l copiez însă niciodată. Ceea ce aţi văzut în finalul meciului cu VfB Stuttgart, când am driblat trei adversari, a fost, aşa, o ambiţie. Am vrut să le reamintesc tuturor că, înainte de a fi un "închizător", sunt brazilian!