Ştiri FC Braşov

[Sebi Raducu]

Moldovan: "Nu copiez pe nimeni"

Calificat pentru a doua oară consecutiv în semifinalele Cupei României, fostul internaţional spune că toţi antrenorii pe care i-a întâlnit în carieră l-au influenţat, dar mărturiseşte că are propria filozofie despre fotbal.

FC Braşov s-a calificat din nou, după o pauză de 22 de ani, în penultimul act competiţiei, după ce a învins, scor 3-0, Gloria Bistriţa. Pentru
Viorel Moldovan, antrenorul braşovenilor, aceasta e a doua prezenţă consecutivă în semifinale

În ediţia trecută a Cupei României Timişoreana, FC Vaslui, cu Viorel Moldovan pe bancă, era oprită în drumul spre finală de CFR Cluj. "Echipa a jucat aşa cum îmi doresc să o facă mereu", a spus, la finalul meciului cu Gloria Bistriţa, Viorel Moldovan.

Aflat la început de carieră, Moldovan a vorbit pentru evz.ro despre filozofia care îl călăuzeşte în noua meserie, despre cei care i-au marcat viaţa de fotbalist şi despre trăirile sale pe "banca suferinţei".

Văzut ca unul dintre cei mai talentaţi tehnicieni din noul val, Moldovan a mărturisit că viaţa de antrenor e infinit mai grea decât cea de fotbalist.

"Echipa a jucat perfect"
Evz.ro: Viorel, eşti nou într-o semifinală de Cupă a României.
Viorel Moldovan: Mă bucur în primul rând pentru Braşov, care ajunge în semifinale după mai bine de 20 de ani, ultima performanţă de acest gen fiind înregistrată înainte de 1989. Acum, importantă a devenit finala. Mai avem două meciuri şi, sincer, vrem să ne califică şi să cucerim Cupa. Eu am câştigat trofeul ca jucător. Ştiu ce înseamnă. Am în echipă băieţi care au triumfat şi ei în această competiţie. Obiectivul nostru e calificarea în Liga Europa, iar Cupa reprezintă cel mai scurt drum pentru atingerea sa.

Mulţumit de jocul echipei?
Am făcut un joc foarte bun, mai ales în prima repriză. A fost, de departe, cea mai bună repriză a noastră din acest sezon. O primă parte a jocului impecabilă, dinamică, disputată în mare viteză, ne-am creat ocazii, am marcat, a fost un joc exact aşa cum îmi doresc. A contat mult că am marcat repede, am deblocat tabela cum se zice, şi a putut să ne facem jocul. În a doua parte era normal ca jocul să scadă în intensitate, doar aveam deja 2-0. Duminică, în campionat, mergem la Bistriţa. Cu siguranţă, va fi mult mai greu decât a fost ieri (n.r. - marţi).

Cum ai trăit meciul?
La intensitate maximă. Aşa le trăiesc pe toate. Băieţii au făcut risipă de energie pe gazon, eu pe margine! Îmi place să mă simtă aproape de ei.

"E mult mai greu ca antrenor"
E mai greu ca antrenor, decât ca jucător?
Sunt două meserii diferite, care nu se pot compara. E o diferenţă enormă. Pe bancă e foarte greu, mai greu decât mi-aş fi imaginat. Nu degeaba banca tehnică e numită şi "banca suspinelor". Ca antrenor ai o responsabilitate enormă. Meseria de antrenor e grea, dar frumoasă. Ai satisfacţii, dar e al naibii de urât când pierzi. Foarte urât.

De ce te-ai apucat de antrenorat?
Când joci fotbal, visezi, ca atunci când te retragi, să devii antrenor. Aproape toţi fotbaliştii îşi propun asta. După ce m-am lăsat de fotbal, am avut, aşa, un recul. Am vrut să stau aproape de familie. În cele din urmă am acceptat acel post de conducere la Rapid. De antrenorat abia anul trecut m-am apucat.

Ai un model de antrenor?
Am avut şansa să lucrez cu mulţi antrenori. I-am ascultat, i-am urmărit, după care mi-am notat. Am încercat să învăt câte ceva de la fiecare. Nu îl copiez, însă, pe niciunul dintre ei. E greu să fii altcineva. E vreau să fiu doar Viorel Moldovan. Am filozofia mea, mentalitatea mea, nu copiez pe nimeni.

"Sunt mândru de fotbaliştii mei"
Ce fel de antrenor eşti?
Sunt foarte exigent, dar în acelaşi timp sunt apropiat de jucători, de grup. Vreau seriozitate, atitudine, respect faţă de meserie. Vreau ca fiecare fotbalist să se respecte pe el însuşi. Nu îmi plac jumătăţile de măsură, cer mult, dar dau şi mult înapoi. Revin la ceea ce m-ai întrebat mai devreme. N-aş fi vrut să dau niciun nume, dar mă văd nevoit totuşi. Am lucrat la Grasshopper cu Christian Gross, cel care a scris istorie cu Basel în Liga Campionilor mai târziu, cu Joachim Löw, actualul selecţioner al Germaniei am lucrat la Fenerbahce, cu Puiu Iordănescu la echipa naţională, cu Raynald Denoueix la Nantes, cel care acum comentează, cu Gilbert Gress la Neuchâtel Xamax. Fiecare avea stilul său. A fost foarte important că am avut această ocazie, de a lucra cu antrenori cu filozofii diferite, cu culturi fotbalistice diferite.

Cum ai reuşit să-i montezi pe băieţi, având în vedere problemele financiare prin care trece clubul?
Să ştii că nu e uşor. Tocmai de aceea le-am spus, la final, că sunt mândru de ei. Jos pălăria în faţa unor asemenea fotbalişti. Toată lumea face eforturi, aici la Braşov, şi sunt convins că totul va avea un final fericit.