Retrospectiva Ligii 1: FC Brasov

Clubul de sub Tâmpa, aşa cum sunt cunoscuţi cei de la FC Braşov, a trecut printr-o perioadă a deselor schimbări în această a doua jumătate a anului 2011. După ce în urmă cu trei ani echipa a fost promovată şi readusă în prima ligă de Răzvan Lucescu şi menţinută de Viorel Moldovan cu acelaşi lot, începând cu 2010 a trecut printr-un sezon de tranziţie, de schimbare de lot, de obiective şi, mai ales, de antrenori. Acest lucru s-a văzut extrem de mult în rezultate, care au fost mediocre şi sub aşteptările presei/patronatului.

La sfârşitul anului 2010, echipa termina turul pe acelaşi loc unde se clasează şi după această primă jumătate de campionat, locul 12. Explicaţii ar fi multe şi contextul trebuie evidenţiat încă o dată: schimbările de antrenori, un lot numeric destul de retrâns și valoric la mijlocul clasamentului, o rulare permanentă de jucători, aducerea târzie de jucători străini pe filiera Marcel Popescu. După plecarea lui Ilyeş, unul din stâlpii echipei în sezoanele trecute şi a lui Oroş la Rapid Bucureşti, liderii echipei au devenit Marian Cristescu şi Alexandru Chipciu, ambii intraţi în vederile selecţionerului echipei naţionale, care au şi participat la câteva acţiuni ale primei reprezentative.

Clasamentul primei părţi:
Loc echipă                 M V E Î GM-GP puncte
12. FC Braşov             18 5 5 8 18-17 20 puncte

ACASĂ:
Loc echipă                 M V E Î GM-GP puncte
 9. FC Braşov              8 5 1 2 13-6  16 puncte

DEPLASARE:
Loc echipă                 M V E Î GM-GP puncte
14. FC Braşov             10 0 4 6  5-11 4 puncte

Cea mai bună clasare: locul 3 (etapa 1)
Cea mai slabă clasare: locul 14 (etapa 13)

Parcursul rezultatelor în cele 18 etape
FC Braşov          V Î V Î Î E V Î E Î E Î Î V Î V Î Î

Cel mai lung şir fără victorii s-a desfăşurat între etapa a 8-a şi a 13-a, când echipa a înregistrat 2 egaluri şi 4 înfrângeri; e interesant de observat că din aceste adversare două sunt cele mai bine poziţionate echipe în clasament (Dinamo şi CFR) şi în fața a trei nou-promovate au primit cel puţin un gol (Chiajna, Ceahlăul, Voinţa Sibiu). De altfel, aceste statistici susţin ideea parcursului sinuos şi nesigur al echipei. Cel mai bun şir de invincibilitate l-a început exact din etapa a 16-a şi se menţine până în 2012, datorită a două egaluri în deplasare şi a unei victorii acasă. Probabil şi revigorarea fizică în această iarnă îi va ajuta să-şi reorganizeze planurile şi jocul, deoarece multiplele schimbări de antrenori a dus la o gândire haotică şi un proiect prost pus pe tapet.

Antrenor(i). La sfârşitul pregătirii de vară, antrenorul portughez Toni Conceição a plecat de la echipă (după ce în primăvară a reuşit să salveze echipa de la retrogradare), lăsându-l pe Daniel Isăilă să se ocupe din nou de echipă. Amintim că Isăilă a fost adus ca secund în iulie 2007 de Răzvan Lucescu şi menţinut în această postură şi în mandatele lui Moldovan şi Conceição. De altfel, în turul sezonului trecut a reuşit să menţină echipa deasupra liniei periculoase de clasament. Din păcate, el a început sezonul ca interimar, deoarece a fost adus din nou un antrenor străin, José Murcia, care a stat doar 3 etape, fiind demis după 1-2 acasă cu FC Vaslui.

Acelaşi Isăilă a revenit, din nou, din postura de secund în cea de principal, până în etapa 12, când a fost demis, plecând după 4 ani de activitate la acest club. Ioan Neculaie l-a adus pe Şumudică, un antrenor care a reuşit să menţină echipa deasupra liniei retrogradabile şi să nu primească gol acasă cu noua echipă; de asemenea, a reușit într-un retur de campionat s-o salveze pe Gloria Bistrița, aflată atunci în aceeași situație ca FC Brașov. Trebuie să remarcăm că media de vârstă a antrenorilor care au antrenat FC Braşov. este de 42 de ani, cu un profil de fost jucător cu maxim 6 ani de antrenorat la activ.

FC Braşov a avut în prima parte 3 antrenori, unul având două mandate:
Daniel Isăilă (1) (1-2)    2 1 0 1 3-3 3 puncte    
José Murcia (3-5)          3 1 0 2 2-3 3 puncte
Daniel Isăilă (2) (6-12)   7 1 3 3 5-7 6 puncte
Marius Şumudică (13-18)    6 2 2 2 8-4 8 puncte    

Echipa tip (1-4-2-3-1): Felgueiras – Velayos, Majernik, Munteanu, Ionescu – Viveiros, Madeira, Cristescu (C), Chipciu – Buga, Moutinho. Rezerve: Godinho – Ciupe, Machado, Distéfano, Toloza,  Hadnagy, Kanu.

Din lotul avut la dispoziție în această primă jumătate de sezon, cei trei antrenori au folosit 24 de jucători, din care 11 autohtoni și doar 13 străini; de altfel jucătorii cu cele mai multe minute este Lucian Munteanu şi Mário Felgueiras, cu 1620 de minute și cel cu cele mai puține minute este Cătălin Dedu, cu doar 18 de minute. Doi jucători au fost integralişti, prinzând toate minutele acestei perioade, Lucian Munteanu şi Mário Felgueiras, menţionaţi mai sus ca recordmeni de minute; însă există şi alte excepții interesante: Hélder Godinho a fost rezervă în 16 meciuri.  De asemenea, au existat jucători care au fost incluși la începutul sezonului în lot, dar care din diferite motive, concurență sau accidentări, nu au reușit să prindă niciun minut: Hélder Godinho –Portugalia-, Florin Iacob, Alexandru Marc (portari) – Emanuel Creţulescu, Horia Crişan (fundaşi) – Horia Popa (atacant). În această perioadă au debutat nouă fotbaliști în Liga 1 (toţi străini): Mário Felgueiras (portar) -  Ricardo Machado, Hugo Sousa, Javier Velayos (fundaşi), Bruno Madeira, Sebastián Páez (mijlocaşi), Jonathan Domínguez, Renato Kanu, Pedro Moutinho (atacanţi); de menţionat că toţi au fost aduşi pe filiera impresarului (devenit o perioadă manager general al clubului) Marcel Popescu.

Lotul echipei a arătat astfel:
Portari:
13. Mário Felgueiras (12.12.1986, 18 meciuri, 1620 minute, 1 CG , 17 goluri primite)

Fundaşi:
20. Raul Ciupe (24.11.1983, 5-0, 437 minute, 1 CG)
12. Cristian Ionescu (01.03.1978, 15-0, 1181 minute, 4 CG)
23. Ricardo Machado (13.09.1988, 7-0, 630 minute, 2 CG)
06. Peter Majerník (31.12.1978, 13-1, 1081 minute, 4 CG)
28. Lucian Munteanu (17.10.1980, 18-1, 1620 minute, 2 CG)
04. Hugo Sousa (04.06.1992, 2-0, 93 minute)
02. Javier Velayos (06.04.1987, 12-0, 1080 minute, 2 CG)

Mijlocaşi:
10. Alexandru Chipciu (18.05.1989, 18-5, 1614 minute, 4 CG)
18. Marian Cristescu (C) (17.03.1985, 17-3, 1505 minute, 4 CG)
11. David Distéfano (10.07.1987, 13-1, 764 minute, 2 CG)
26. Bruno Madeira (17.09.1984, 15-0, 1252 minute, 5 CG)
08. Alexandru Mateiu (10.12.1989, 6-0, 234 minute)
14. Sebastián Páez (05.04.1983, 6-0, 238 minute)
21. Florin Stângă (22.06.1978, 6-0, 111 minute)
25. Juan Toloza (04.05.1985, 10-0, 647 minute, 1 CG)
16. Nuno Viveiros (22.06.1983, 9-0, 731 minute, 4 CG)

Atacanţi:
29. Mugurel Buga (16.12.1977, 16-2, 974 minute, 2 CG)
17. Cătălin Dedu (16.05.1987, 1-0, 18 minute)
22. Jonathan Domínguez (19.10.1987, 2-0, 28 minute, 1 CG) *
09. Attila Hadnagy (08.09.1980, 11-0, 502 minute, 2 CG, 1 CR)
70. Renato Kanu (27.10.1985, 9-0, 500 minute)
79. Pedro Moutinho (11.09.1979, 15-4, 938 minute, 2 CG)
07. Adrian Voiculeţ (10.06.1985, 5-0, 109 minute, 3 CG, 1 CR)
* Uruguaianul Dominguez şi-a reziliat contractul de împrumut şi a revenit la Union de Calera.
** Secţiunea gen 13-0, sau 17-1, reprezintă numărul de meciuri jucate şi de goluri marcate.

Media de vârstă: 27 ani
Golgheter: Alexandru Chipciu (5 goluri)
Cel mai vârstnic jucător: Mugurel Buga (34 ani)
Cel mai tânăr jucător: Hugo Sousa (19 ani şi 6 luni)
Cel mai longeviv jucător: Cristian Ionescu, Marian Cristescu, Attila Hadnagy (iulie 2007)
Ponderea autohtoni-străini: 11 – 13 (46%-54%)
Tinere talente: Ricardo Machado, Hugo Sousa, Alexandru Mateiu
* În acest calcul general intră doar fotbaliştii utilizaţi în campionat.

FC Braşov a încasat 44 cartonaşe galbene: Bruno Madeira – 5 CG; Nuno Viveiros, Marian Cristescu, Cristian Ionescu, Alexandru Chipciu, Peter Majernik – 4 CG, etc. Remarcăm că jucătorii cu cele mai multe cartonaşe galbene, patru din acest top, au un profil defensiv accentuat. De asemenea, sunt jucători solizi, bine făcuţi fizic, care nu se tem de tacklinguri sau de intrări dure. Madeira s-a remarcat un jucător polivalent, testat la început ca mijlocaş dreapta, chiar fundaş dreapta, dar după venirile lui Velayos, Ciupe şi Viveiros a rămas pe postul de închizător şi al doilea mijlocaş central, care-l susţine din spate pe Cristescu. Viveiros şi Chipciu sunt jucători ofensivi, de bandă, rapizi şi tehnici, care sunt expuşi atât trucurilor fundaşilor adverşi şi tentaţiei de a simula un fault ce poate aduce o fază fixă, care mai apoi să fie exploatată. Cele mai multe cartonașe galbene le-au încasat jucătorii de la mijloc, 20 la număr, fapt ce punctează asupra jocului agresiv impus de Isăilă şi Şumudică.

FC Braşov a încasat 2 cartonaşe roşii: Adrian Voiculeţ – etapa a 7-a, FC Braşov – Petrolul Ploieşti 1-0 (min. 90+2), Attila Hadnagy – etapa a 8-a, Concordia Chiajna – FC Braşov (min. 45). Cei doi eliminaţi sunt ambii jucători de atac, care s-au remarcat mai ales ca golgheteri în Liga 2. De remarcat e următorul aspect: braşovenii au rămas în inferioritate numerică de fiecare dată în faţa unei echipe nou-promovate (Petrolul şi Chiajna), şi tot de fiecare dată, la finalul unei reprize. De asemenea, în aceste meciuri cu braşoveni eliminaţi, pentru echipa de sub Tâmpa a marcat Mugurel Buga de fiecare dată (singurele sale goluri din acest sezon).

Cele mai multe minute le-au jucat: Mário Felgueiras, Lucian Munteanu – 1620 minute, Alexandru Chipciu – 1614 minute, Marian Cristescu – 1505 minute, Bruno Madeira – 1252 minute, Cristian Ionescu – 1181 minute, Peter Majerník – 1081 minute, Javier Velayos – 1080 minute. Lucian Munteanu a profitat de plecarea lui Cristian Oroş, pentru a se impune ca titular, deoarece în trecut exista o rotaţie a posturilor, având în vedere că erau mai multe opţiuni (Majernik, Rusu, Gaucho). Lângă acesta, a evoluat ori Machado, ori Sousa, dar niciunul nu este stabilit fix pentru un anumit post. Prezenţa lui Felgueiras în top dovedeşte siguranţa şi încrederea acordată acestui portar, un post practic descoperit după retragerea lui Stelea şi întoarcerea lui Coman la Rapid. Remarcabilă este prezenţa mijlocaşilor, care subliniază importanţa pe care antrenorii au acordat-o acestui segment de-a lungul sezonului, majoritatea fiind de profil defensiv; de altfel s-a menținut o medie de 0,94, mai puţin de un gol primit, un lucru pe care Şumudică îl urmăreşte şi în retur (în perioada Rapid, echipa sa avea cea mai bună defensivă, cel puţin în prima parte a sezonului – 12 în 18 meciuri).

Cele mai multe goluri le-au dat: Alexandru Chipciu – 5 goluri, Pedro Moutinho – 4 goluri, Marian Cristescu – 3 goluri (1p), Mugurel Buga – 2 goluri, etc. Chipciu s-a remarcat ca golgheter prin calităţile tehnico-tactice, printr-un talent mai rar pus în valoare, deoarece nu este un jucător care să se evidenţieze în afara terenului. S-a remarcat ca un jucător rapid, cu o viteză de reacţie bună şi care îşi asumă tupeul unor şuturi de la distanţă. De asemenea, e un atacant polivalent, care în majoritatea timpurilor joacă aripă stângă, dar poate fi pus şi în dreapta, chiar la fel de bine şi în spatele vârfului.  

În altă ordine de idei, niciun jucător nu a marcat mai mult de un gol într-o partidă. De asemenea, s-a înregistrat o medie de 1,94 goluri marcate în meciurile cu FC Braşov protagonistă (cel mai animat fiind acel Braşov-Mioveni, 4-0). În deplasare, a avut un comportament dezamăgitor cu doar 4 egaluri obţinute şi fără nicio victorie (0 la fel ca nou-promovatele Chiajna şi Mioveni). Pe teren propriu a fost învinsă de două ori cu acelaşi scor, 1-2 de către FC Vaslui şi CFR Cluj, participante în ultimele două sezoane europene.

De asemenea, echipa a beneficiat de un autogol al lui Bruno Miguel, într-un 2-0 cu Astra Ploieşti, în etapa a 16-a. Tot în același context, un jucător de la FC Braşov, portughezul Nuno Viveiros a reușit să marcheze la rându-i un autogol, în etapa a 13-a, în deplasare, cu Voinţa Sibiu, 1-2; Exceptând autogolul, celelalte 17 de goluri au avut următoarea genealogie: 11 goluri marcate cu piciorul drept, 5 cu stângul, iar 1 după o lovitură de cap. Cum şi poziţia contează în alegerea unui şut sau traiectorie, doar 2 goluri s-au marcat de o la distanţă apreciabilă, ambele avându-l protagonist pe Chipciu (la primul ca finalizator, la al doilea ca pasator).

Vorbind de fazele fixe, Cristescu a fost singurul care a executat şi a transformat în acelaşi timp o lovitură de pedeapsă, în meciul cu Rapid, din deplasare, 1-1, din etapa a 6-a. De asemenea, dintre cei care au provocat penaltiuri, ambii jucători sunt de profil defensiv şi faulturile s-au petrecut pe banda stângă a apărării braşovene (Ionescu la Deac în etapa a 6-a, Felgueiras la Costea în etapa a 15-a); de subliniat că ambele meciuri s-au disputat la Bucureşti (Rapid şi Steaua), iar echipa braşoveană nu a câştigat. Continuând pe acest segment, pe baza fazelor fixe s-au marcat aproximativ o treime din goluri, 5 – 1 din penalti, 3 din cornere, 1 ca urmare a unei lovituri libere.

Cele mai multe pase decisive le-a dat: Marian Cristescu – 4 pase, Mugurel Buga – 2 pase, David Distefano – 2 pase, etc. Jucătorul format la echipa a doua a Rapidului s-a remarcat în acest sezon ca lider al echipei braşovene, preluând banderola de căpitan de Ilyeş. El îşi joacă bine poziţia de mijlocaş central (box-to-box, care se întinde pe tot terenul), bun atât în defensivă, cât mai ales în atac, unde a creat 7 goluri (3 marcate şi 7 pasate).  Alături de Chipciu, au reuşit să menţină echipa pe un loc acceptabil, dar care poate ridica semne de emoţii şi întrebări în vederea returului/sezonului de primăvară.

FC Braşov a evoluat astfel în cele două reprize: În prima repriză, de cele mai multe ori s-a terminat egal (9 ori), continuând cu un palmares de 4 victorii şi 5 înfrângeri. De asemenea, în acest interval a marcat şi au primit acelaşi nr. de goluri, 8. A doua repriză, ca parte fracţională a meciului, a adus 4 victorii şi 10 egaluri pentru Braşov, restul de 4 înfrângeri, prin care s-au pierdut puncte importante (golaveraj 10-9). Referitor la goluri marcate, cele mai multe le-a înscris între min. 15 şi 30, plus între min. 60 şi 75 (4g) şi cele mai puţine între min.1 şi 15, şi prelungiri (1g). Referitor la goluri primite, cele mai multe le-a încasat între min. 30 şi 45 (5 goluri).

În privinţa arbitrajului, mai multe persoane au arbitrat la centru cel puţin două partide ale Mediaşului: Dragoş Istrate, Alexandru Tudor, Alexandru Deaconu şi Cătălin Popa. Referitor la Istrate, în aceste meciuri a avut o medie scăzută de cartonaşe galbene acordate, peste 2 pe meci (în total 2 pentru Braşov); Tudor a avut o medie de peste 4 CG (în total 5 pentru Braşov), Deaconu a avut o medie de peste 4 CG, la fel ca şi Tudor (în total 2 pentru Braşov), iar Cătălin Popa – o medie de 9 CG pe meci (în total 10 CG şi un 1 CR dat celor de la Braşoveni).

De asemenea, arbitrul asistent cu cele mai multe prezenţe la meciurile Braşovului (3) este Sebastian Gheorghe din Suceava. De asemenea, nu am uitat să menţionez arbitrul de rezervă şi observatorul cu cele mai multe participări: Lucian Rusandu (3m), respectiv Nicolae Grigorescu (3 meciuri).

La meciurile lui FC Braşov a fost o medie de 4.057 spectatori: pe teren propriu –  3.750, iar în deplasare – 4.954.

Propunerile pentru echipa toamnei Ligii 1 – 2011-2012 sunt: Mário Felgueiras (portar) – Marian Cristescu (mijlocaş central), Alexandru Chipciu (mijlocaş stânga)

* Mulțumiri lui Liviu Manolache, statistician colaborator.