Etapa 11: Concordia Chiajna - Otelul Galati 0-0

Concordia Chiajna a terminat la egalitate partida disputată luni pe teren propriu, cu echipa Oţelul Galaţi, ultima din etapa a 11-a a Ligii 1, în care a evoluat în inferioritate numerică din minutul 53.

Criza continuă la Oțelul, echipa din orașul de la Dunăre ajungând la un șir incredibil de 10 partide fără victorie. Mai trist decât remiza albă de pe terenul Concordiei Chiajna nu poate fi decât prestația slabă a unor jucători, în fața cărora tremurau toate numele grele ale Ligii 1. Partida de luni seară a părut regizată după scenariul unui film horror, nu atât din cauza țipetelor de groază provocate de unele execuții demne de "judeţ", cât din cauza mișcărilor de zombie ale fotbaliștilor celor două echipe. Prima parte ar putea ajunge în manualele de medicină, la secțiunea de tratamente pentru hipertensivi, cele două combatante fiind incapabile să amenințe serios poarta adversă. În minutul 5, Ionuţ Neagu a primit gratis un "galben" la o fază la care balanța părea să încline mai mult spre un penalty, deși mult mai corect ar fi fost sa nu se acorde nimic. În ciuda dominării teritoriale autoritare, oaspeții nu au reușit să-l pună la treabă pe Niţă, doar coechipierii săi reușind să-i ofere ceva senzații tari, atunci când Belica a fost aproape de autogol(26). La poarta cealaltă a fost chiar mai multă linişte, singura excepție fiind oferită de Purece, al cărui șut a fost respins de Sergiu Costin de pe linia porții. Astfel, la cabine s-a intrat la fel cum se ieșise la începutul partidei: 0-0. Partea a doua s-a animat abia după eliminarea lui Bambara, în urma unei intrări de "portocaliu" care amenința să-l trimită în cârje pe Cârja(55). După câteva minute Oțelul a ratat două ocazii imense, din situație de singur cu portarul. Nou-intratul Bratislav Punosevac a ieșit repede la rampă prin incapacitatea de a-l executa pe Niţă, mișcările sale în reluare permițându-i lui Ilie să respingă în extremis(62). A urmat Bruce Inkango, la numai un minut distanță, șutul acestuia dintr-o poziție asemănătoare fiind respins cu noroc de portarul Concordiei. Abia în minutul 75 s-a mai simțit superioritatea numerică a oaspeților, atunci când șutul lui Alejandro Viglianti s-a oprit în plasa porții, însă pe partea greșită a acesteia. După încă două minute, alte două mari ocazii ne-au făcut să ne smulgem părul de pe cap, atât cât a mai rămas din el. Inkango l-a servit excelent pe Punosevac, însă "Speedy Gonzales" a fost blocat în momentul şutului. La cornerul rezultat, Marius Pena a trimis cu capul sub transversală, Niţă respingând cu greu. La această fază telespectatorii au constatat, cu stupoare, că Pena încă se mai afla pe teren. Până la final nu am mai asistat decât la tragerile de timp, firești, ale gazdelor și la conflictul Wellington-Sipovic, soldat cu două "lămâi" în urma unor gesture inutile. Oțelul a marcat al 10-lea meci fără victorie, sau, din perspectiva picăturii pline a paharului, al 4-lea meci fără înfrângere. Dacă din punctul de vedere al defensivei nu se pot spune prea multe, fundașii achitându-se satisfăcător de sarcini, în condițiile unui joc ofensiv slab al adversarilor, problema rămâne jocul de la mijloc în sus. E greu să țintești mai sus de un punct amărât atunci când ai jucători pe care îi observi pe teren abia în minutul 75, deși joacă de la început sau, variantă și mai iritantă, jucători care nu au decât două opțiuni la serviciul de pase: înapoi sau la adversar(nu dăm nume pentru a nu-l transforma pe Ioan Filip în victimă). La fel de "benefici" sunt și cei care fac piruete complet inutile, veterani a căror unică țintă pare a fi blocajul advers. Meniul e completat de preluările "ca din colțul mesei" și viteza de melc ieșit la plimbare a altor foști campioni. Cu certitudine viitorul, cu actualul lot, nu sună deloc bine. Oțelul a uitat complet cum se atacă, deși a avut în față adversari slabi, spre foarte slabi. Și urmează o confruntare cu una dintre cele mai bune echipe ale actualului sezon iar, oricât ne-am minți singuri că pauza de două săptămâni poate aduce ceva bun, realitatea este că abia din iarnă putem spera la redresare. (dunareabatrana.ro)

Concordia Chiajna - Oţelul Galaţi 0 - 0
Au marcat: -

Concordia Chiajna: Niţă - Creţu, Ilie, Belica, Bambara - Pană, Leca, Purece - Popovici (Ibrici '87), Simion (Welington '73), Serediuc (Belu '59). Antrenor: Ilie Stan.

Oţelul Galaţi: Grahovac - Cârjă, Costin, Sipovici, Cucu - Filip, Neagu (Punosevac '57) - Inkango, Viglianti (Paraschiv '80), Iorga (Stromajer '70) - Pena. Antrenor: Viorel Tănase.

Cartonaşe galbene: Purece '78, Welington '86, Creţu '90 - Neagu '5, Filip '33, Costin '69, Sipovici '88

Cartonaş roşu: Bambara '53

Arbitri: Dan Dreve (central) - Cristian Nica, Bogdan Hârlab (asistenţi) - Marcel Bîrsan (rezervă)

Ilie Stan: "A fost un punct muncit, am jucat mai mult de treizeci de minute cu un om în minus. Eu îi felicit pe jucătorii mei și sunt convins că altfel ar fi fost rezultatul, dacă am fi rămas 11 la 11. Bambara a atacat mingea, probabil că arbitrul nu îl elimina, dacă era puțin mai atent. Acum vine pauza și putem să pregătim jocul de la Iași. Media noastră de vârstă a fost de 21-22 de ani, fără Paraschiv și Ghionea. Jucătorii tineri au demonstrat că merită să fie în lotul nostru. Sunt mulțumit de locul din clasament, așa că tragem să mai luăm câteva puncte până la sfârșitul turului, iar în iarnă să facem două-trei achiziții".

Viorel Tănase: "Trebuie să-mi dau două palme ca să mă trezesc, pentru că nu pot să cred că am evoluat atâta timp în superioritate numerică, aproape o repriză întreagă, și n-am reușit să câștigăm. De când am venit la echipă ne facem câte 6-7 ocazii mari de gol, dar nu marcăm. Am tot zis că e vorba de concentrare, de ghinion, dar acum mă gândesc că este și lipsă de valoare. Am avut discuții individuale, am avut tot felul de șocuri, dar de la dorință la a putea e distanță mare. Tot așteptăm declicul acela, prima victorie după cea din prima etapă, dar așteptarea aceasta se lungește parcă la nesfârșit. Sincer, mi-e teamă de retrogradare, sunt realist. Dacă am fi luat cele trei puncte am fi evadat din această zonă, așa trebuie să tremurăm în continuare. Nu mi-am imaginat că putem ajunge chiar aici".