Bogdan Onuţ, jucătorul celor de la Poli Iaşi, şi-a exprimat regretul faţă de faptul că a fost obligat să îşi caute o altă echipă.
Bogdane, cum ai primit vestea punerii pe liber?
Am rămas surprins, nu mă aşteptam la aşa ceva. Mi s-a spus că sunt liber să imi caut echipă, iar dacă nu voi găsi, să mă prezint la echipa a doua. Am o hîrtie la mană, voi încerca sa-mi caut o echipă. Dacă nu voi găsi, mă voi conforma şi voi merge să joc la Poli II.
De ce crezi că s-a ajuns aici?
Nu pot să inţeleg. Nici nu am primit o explicaţie. Este adevărat, poate am avut şi meciuri mai proaste, dar întreaga echipă a avut perioade mai puţin bune, nu doar eu. Am prins totuşi şi cîteva meciuri bune în retur. Să nu se uite însă că am venit după o accidentare care m-a ţinut departe de teren cîteva meciuri şi asta s-a simţit.
Scandalul pariurilor te-a adus în această situaţie?
Nu cred. Nici măcar nu a fost un scandal al pariurilor. Mi-a făcut Can-Can-ul o poză cum intram la pariuri şi de acolo a plecat totul. Am şi spus, am pariat pe cîini, nu are nimeni nicio dovadă împotriva mea. În plus, nu ştiu de unde acest scandal al pariurilor, au fost cîţiva spectatori care s-au luat de mine, atît.
Crezi că scandalul pariurilor a fost doar un petext?
Sunt sigur de asta. Este însă păcat că s-a ajuns aici. Nu sunt nici un jucător de doi lei. Am totuşi peste 300 de meciuri în prima ligă si cred ca meritam un pic mai mult respect in acest moment. Puteau să-mi spună în faţă "băi băiatule, ai îmbătrînit, vrem să întinerim echipa şi nu mai faci parte din planurile noastre”, dar nu aşa.
Este cel mai trist moment al carierei tale?
Cu siguranţă, este cea mai mare dezamăgire a mea. Şi supărarea este cu atît mai mare cu cît acest moment vine acum, în final de carieră. Nu cred că meritam asta, pentru că eu am dat totul pentru Poli, am avut rezultate bune în cei cinci ani petrecuţi aici. În plus, multe sezoane am fost căpitanul acestei echipe.
În iarnă spuneai că ţi-ai dori o cupă europeană cu Poli, nu ai avut acest noroc.
Eu am venit cu gînduri mari la reunire, imi puneam speranţe într-un ultim sezon la Iaşi, al şaselea, încununat poate chiar cu o cupă europeană. În cei cinci ani m-am ataşat foarte mult de clubul Poli şi chiar ma gîndeam să rămîn definitiv la Iaşi după ce îmi voi încheia cariera, poate chiar într-o funcţie la club.