Investitiile din Qatar vor imbogati, si mai mult, emiratul

Investiţiile în infrastructură pe care Qatarul va trebui să le facă pentru a găzdui Mondialul de fotbal din 2022 vor duce la creşterea în continuare a bogăţiei acestei ţări din Golf, apreciază specialiştii. Qatarul a investit masiv în exploatarea şi exportul gazului său natural, din care deţine o treime din rezervele mondiale, ceea ce i-a adus o rată de creştere economică aflată pe primul loc în regiunea Golfului.

Dar creşterea sa va schimba locomotiva, cu această serie de proiecte de infrastructură necesare pentru organizarea Cupei Mondiale de fotbal, cu atât mai mult cu cât Doha a anunţat că a atins obiectivul unei capacităţi de producţie de gaz natural lichefiat (GNL) de 77 milioane de tone pe an.

"Motorul creşterii PIB va fi altul", a apreciat Philippe Dauba-Pantanacce, economist-şef la Standard Chartered Bank. "Dacă ratele mari de creştere a PIB-ului în termeni reali din ultimii ani erau datorate mai ales proiectelor de infrastructură legată de gazul natural", realizarea infrastructurilor prevăzute pentru Mondiale "va urma să preia ştafeta", a declarat el.

Previziunile de creştere a PIB-ului Qatarului sunt de 8 la sută în acest an şi 5 la sută în 2011, potrivit unui recent studiu al Standard Chartered.
Qatarul, de departe cea mai mică ţară aleasă pentru a găzdui un Mondial de fotbal, s-a angajat deja într-un ambiţios program de infrastructură: în primul rând, un metrou şi o reţea feroviară rapidă (25 miliarde de dolari), precum şi un aeroport internaţinal (10 miliarde dolari), la care prima fază va fi deschisă în 2012.

Se prevede, de asemenea, construirea unui port în ape adânci (7 miliarde de dolari), un pod care va lega Qatarul şi Bahreinul (4 miliarde dolari) şi o sumă totală de 20 miliarde dolari pentru proiecte rutiere.

Fără a uita punerea în lucru a 900.000 de camere de hotel suplimentare, cele 12 stadioane (4 miliarde de dolari) ale competiţiei: 9 care urmează să fie construite şi 3 renovate, dotate cu un sistem de climatizare pe bază de energie solară, pentru a combate căldura deşertului.

"Organizarea Mondialului va impune termene foarte strânse, va crea cheltuieli suplimentare şi va aduce noi expertize", notează Banca naţională a Kuweitului într-un studiu.

Dar Dauba-Pantanacce nu se aşteaptă la "un impact rapid" al acestor proiecte, în măsura în care Mondialul nu va avea loc decât peste 12 ani. Aceeaşi părere şi de la agenţia de rating Standard and Poor's, unde analistul Luc Marchand nu anticipează "nicio schimbare în notarea din prezent, 2022 fiind încă departe.

Dar, "noi credem că Mondialul va avea un impact considerabil asupra creşterii economice, deja promiţătoare, a Qatarului în următorii ani", precizează Marchand. Standard and Poor's evaluează cheltuielile de infrastructură în legătură cu Mondialul la 64 miliarde de dolari, adică 47 la sută din PIB-ul din 2010.

Mica ţară este în măsură să facă faţă la aceste cheltuieli fără să tremure. "Veniturile din hidrocarburi rămân principala sursă de finanţare", subliniază Dauba-Pantanacce. Primul ministru al Qatarului, Hamad Ben Jassem Al-Thani, a exclus, de altfel, orice emisiune de obligaţiuni pentru finanţarea proiectelor.

Nici S&P nu se aşteaptă la o creştere semnificativă a datoriei publice a Qatarului, care ar urma să atingă 103 miliarde de dolari la sfârşitul anului 2010, potrivit Standard Chartered Bank.