Regele a murit, trăiască regele!

    Recunosc, sunt fan Nadal, ba chiar de vreo șapte ani. Atunci uimea lumea prima dată: era încă un puști, abia trecut de majorat, când bătea numărul doi mondial al vremii într-o finală de Cupa Davis, aducând Salatiera în Spania.

    Cu racheta pusă în mână de la trei ani de unchiul Toni, Rafa avea însă palmares înainte de "lovitura" dată lui Roddick la 18 ani și jumătate. Campion regional la 8 ani, laureat european la 12, victorios într-un meci de profesioniști la nici 15, intrat în Top 50 la 16, jucătorul de mână stângă nu avea să regrete decizia de a a alege tenisul în defavoarea fotbalului, pentru care era poate la fel de dăruit. A adunat zece izbânzi în cele patru turnee clasice, începând de la Roland Garros 2005, preluând trei ani mai apoi "tronul" circuitului mondial de la Roger Federer.

    În tot acest timp, sclipitorul Nadal a rămas fiul Mallorcăi, refuzând tentația Barcelonei, chiar dacă asta l-a costat, la propriu, când avea 14 ani, federația spaniolă lăsându-l să-și plătească singur cheltuielile multelor deplasări. A rămas spiritul și emblema Insulei care a rezistat marii foamete a anilor 50 numai fiindcă Dumnezeu a dăruit-o cu miraculosul măslin.

    Rafa a ajuns la pas și în finala US Open din acest septembrie văratic. A jucat-o cu dorința de a-l egala pe Novak Djokovic la numărul de mari turnee câștigate pe anul în curs. Sârbul venea după o semifinală epuizantă contra "ceasului elvețian", în care Federer a avut 2-0 la seturi și mingi de meci. Avantaj Nadal. Nole a apelat în mod repetat la medic de-a lungul marii finale. Alt avantaj Nadal. Dar nici încrâncenarea spaniolului, care a încercat întreaga gamă de lovituri,  nici durerile de spate ale sîrbului întins de câteva ori pentru a primi binefacerile masajului  n-au putut opri Uraganul Nole.

Mai tânăr cu un an și fără o atât de fulminantă ascensiune timpurie precum Nadal, chinuit mai mereu de probleme respiratorii, de bătături sau dureri de șale, tenismanul ajuns numărul trei mondial în 2007 și câștigător al Cupei Davis anul trecut încheie în triumf acest 2011. Doar zgura franceză îi lipsește din palmares după ce luni în noapte ne-a mâncat somnul cel mai dulce revenind uimitor - o dată, încă o dată, și iarăși! - din suferința trupului. A fost victoria spiritului de luptător al bărbatului din țara atât de aproape nouă doar prin poziționare în spațiu. Un spirit fantastic, în fața căruia până și imensul talent Nadal a devenit brusc neputincios, cedând la 1 ultimul set.

Să ne plecăm, asemenea sportivului din Mallorca, înaintea noului rege al tenisului lumii!