Se implinesc 28 de ani de cand Steaua cucerea Cupa Campionilor Europeni

Miercuri 7 mai se împlinesc 28 de ani de când Steaua Bucureşti cucerea Cupa Campionilor Europeni la fotbal.

La data de 7 mai 1986, în oraşul andaluz Sevilla, Steaua Bucureşti realiza cea mai mare performanţă din istoria fotbalului românesc. A fost pentru întâia oară când o formaţie românească încheia triumfătoare un parcurs într-o competiţie de mare anvergură, învingând în finală, după prelungiri şi loviturile de la 11 metri, cu 2-0, puternica şi în acelaşi timp celebra echipă spaniolă FC Barcelona.

Drumul până în ultimul act al întrecerii a început la Vejle (Danemarca), unde Steaua a realizat un 1-1 dătător de speranţe pentru meciul retur. La Bucureşti "viteziştii", aşa cum i-a numit Dan Claudiu Tănăsescu pe jucătorii stelişti, s-au impus de o manieră entuziasmantă, câştigând cu un 4-1, incontestabil, care l-a făcut pe cel mai reprezentativ jucător danez, internaţionalul Simonsen, fostul "Balon de aur", să declare la sfârşitul partidei: "dacă nu veţi întâlni pe Barcelona, Bayern sau Juventus, aveţi toate şansele să ajungeţi în finală", ceea ce s-a şi întâmplat.

În turul următor, Steaua a dat piept cu ungurii de la Honved Budapesta, echipă care avea în componenţă opt internaţionali maghiari, între care celebrul pe atunci Detari. După un eşec la limită înregistrat la Budapesta, scor 0-1, a urmat returul de la Bucureşti, unde "mareea roş-albastră" s-a revărsat spre poarta echipei maghiare, care a scos de patru ori mingea din poartă. Scor final 4-1 şi Steaua ajungea în primăvara europeană.

Sorţii au decis ca în sferturile de finală, echipa condusă de pe banca tehnică de Emeric Ienei şi Anghel Iordănescu să întâlnească formaţia finlandeză Kuusysi Lahti, un adversar facil la prima vedere, dar care în tururile anterioare eliminase campioanele URSS-ului şi Iugoslaviei. La Bucureşti, pe un teren îmbibat în apă, Steaua n-a reuşit decât un scor alb, 0-0, formaţia din "Ţara celor o mie de lacuri" obţinând un rezultat la care nu îndrăznea să spere la începutul meciului. Returul a fost de foc, Steaua dominând şi ratând ocazii uriaşe la fel ca la Bucureşti. Dar când mai erau 10 minute, Victor Piţurcă, golgheterul Stelei din acea ediţie a cupelor europene, a înscris din interiorul careului de 16 m un gol echivalent cu calificarea în semifinale.

În penultimul act, campioana României urma să întâlnească pe cea mai galonată formaţie belgiană, Anderlecht Bruxelles. După un meci tur, pierdut cu 0-1, Duckadam, Belodedici, T. Stoica, Lăcătuş şi ceilalţi stelişti urmau să încerce calificarea în finală, performanţă neatinsă până atunci de altă echipă de la noi. Meciul a început furtunos, Piţurcă şi Balint înscriind în minutele 7 şi 23, pentru ca acelaşi Piţurcă să înscrie un alt gol în repriza secundă şi să închidă partida. Scorul de 3-0 şi maniera de joc cu care Steaua câştiga meciul retur au fost elogiate de întreaga presă internaţională, antrenorul belgienilor, Arie Haan, declarând după meci: "Aşa cum a jucat Steaua cred că nici un alt club de pe glob nu-i putea rezista. Primele 25 de minute au fost infernale! Eu n-am văzut o formaţie jucând în ritmul, cu inspiraţia şi cu precizia cu care a evoluat campioana României în această partidă. Nu spun asta pentru a scuza înfrângerea noastră, ci, dimpotrivă, spre a sublinia marile merite ale învingătorilor". La rândul său, cel mai valoros fotbalist belgian, internaţionalul Enzo Scifo, declara: "Steaua este una dintre cele mai bune echipe pe care le-am văzut de când joc fotbal. A avut o primă repriză fantastică".

Şi a urmat finala de pe stadionul "Ramon Sanchez Pizjuan". Pe un stadion arhiplin, în care suporterii catalani au creat pe întreaga durată a meciului o atmosferă incendiară, jucătorii Stelei au rezistat presiunii create ajungând la loviturile de 11 m, unde fantasticul Duckadam, care ulterior a ajuns în "Cartea Recordurilor", a apărat toate cele patru execuţii ale jucătorilor spanioli, iar Lăcătuş şi Balint au punctat pentru acel uriaş triumf.

Loviturile de departajare: au fost executate în ordine de Majearu, Alexanko, Boloni, Pedrazza, Lăcătuş (gol), Alonso, Balint (gol), Marcos.

Au evoluat echipele:

Steaua: Helmuth Duckadam - Ştefan Iovan, Adrian Bumbescu, Miodrag Belodedici, Ilie Bărbulescu - Lucian Bălan (Anghel Iordănescu, 73), Gavril Balint, Ladislau Boloni, Mihail Majearu - Marius Lăcătuş, Victor Piţurcă (Marin Radu, 112). Antrenori: Emeric Ienei şi Anghel Iordănescu.

FC Barcelona: Francisco Gonzalez Urruticoechea - Gerrardo, Migueli, Alexanko, Julio Alberto - Victor, Bernd Schuster (Moratalla, 84), Marcos Alonso, Pedraza - Steve Archibald (Pichi Alonso, 111), Carrasco. Antrenor: Terry Venables.

Arbitru: Michel Vautrot (Franţa).

Lotul Stelei îi mai cuprinde pe portarul Stângaciu, Pistol şi Tudorel Stoica, suspendat pentru acel meci, dar care era însă căpitanul de drept al echipei.

Trebuie amintită conducerea tehnică, formată din Emeric Ienei şi Anghel Iordănescu, dar şi conducerea administrativă, formată din Ion Alexandrescu şi Constantin Dănilescu. Ei au fost cei care prin competenţă şi profesionalism au dus la această extraordinară victorie a fotbalului românesc.