Pentru prima dată în istoria sa, fotbalul german are două locuri rezervate în finala Ligii Campionilor. În plus, tot în această perioadă, Bundesliga afișează rezultate economice record. Cotidianul L'Equipe a făcut o analiză a fotbalului german, cândva ajuns la un nivel jos și a încercat să analizeze ce au făcut nemții de au ajuns atât de sus.
Putem vorbi de o renaștere a fotbalului german?
La începutul anului 2000, Germania a intrat în pană de rezultate. În acel moment, Nationalmannschaft avea în palmares 17 participări la Cupa Mondială, 4 titluri mondiale cucerite, patru locuri doi și tot atâtea locuri trei (record). Trei cluburi germane câștigaseră până atunci Champions League cel puțin o dată: Bayern Munchen (4), Borussia Dortmund (1) și Hamburg (1). Alte cinci formații germane aveau în palmares Cupa UEFA.
Avea să urmeze un deceniu neobișnuit de sărac pe plan european. Spre exemplu, în perioada 2003-2010, niciun club din Bundesliga nu a ajuns în semifinalele Ligii Campionilor. Nu se mai întâmplase de 40 de ani acest lucru. Între 2003 și 2005, în Cupa UEFA, nicio echipa germană nu a trecut de optimile de finală, în condițiile în care un an mai târziu Steaua București a jucat semifinale, iar în toamna anului 2005 până și Rapid București a depășit două formații germane în aceeași competiție.
Cum s-ar putea explica revenirea în prim-plan a fotbalului german? O primă ipoteză ar fi faptul că germanii s-au inspirit din fotbalul din unele țări care au avut succes în anii 2000 (Spania și Franța). Federația Germană de Fotbal (DFL) a investit în vaste programe de formare a unui stil de joc ofensiv. A fost și momentul în care atenția cluburilor s-a îndreptat către formarea jucătorilor și nu către aducerea acestora din străinătate.
Un exemplu bun poate fi considerat cel al Borussiei Dortmund, care s-a dovedit a fi un izvor nesecat de talente şi un centru de formare excelent pentru jucători de 16-18 ani aduși din alte părți. A contat și faptul că Bundesliga a intrat din nou pe plus din punct de vedere financiar în anul 2006, după organizarea Campionatului Mondial, care a fost un succes real, mai ales din punctual de vedere al afluenței publicului pe stadioane.
În 4 ani, în Germania s-au investit 270 de milioane de euro în formarea de jucători, astfel:
2008/2009 – 55 de milioane de euro;
2009/2010 – 66,2 milioane de euro
2010/2011 – 70,9 milioane de euro
2011/2012 – 76,8 milioane de euro
În anul 2010, cabinet de audit A. T. Kearney cu sediul la Chicago i-a prevesit un viitor de aur Bundesligii, susținând că în câțiva ani va depăși din punct de vedere financiar Premier League.
"Bundesliga este un model fiabil și va depăși Premier League în următorii ani", susținea atunci A. T. Kearney.
Suma de un milliard și jumătate de euro investită de germani în stadioane cu ocazia Cupei Mondiale din 2006 (Franţa investise, spre exemplu, doar 600 de milioane în 1998) a început să se vadă nu doar în timpul competiției ci și în următorii ani, când aproape la fiecare meci arenele unde s-a jucat fotbal în primele două ligi au fost pline.
În ultimul sezon, Bundesliga a ajuns campionatul cu cei mai mulți spectatori pe stadioane din Europa.
Media de spectatori pe stadioane în sezonul 2012/2013 (estimare):
1. Bundesliga 42.600 de spectatori;
2. Premier League 35.800;
3. Primera Division 26.000;
4. Serie A 26.000;
5. Ligue 1 19.200.
Și acest fapt a contribuit la faptul că Bundesliga a ajuns să genereze venituri totale de 2,1 miliarde de euro din fotbal și activități legate de fotbal, ocupând din acest punct de vedere al doilea loc după Premier League.
Iată un clasament cu cifre în miliarde de euro:
1. Premier League 2,5 mld.
2. Bundesliga 2.1
3. Primera Division 1,7
4. Serie A 1,6
5. Ligue 1 1,1.
În ceea ce le privește pe finalistele Ligii Campionilor de sâmbătă, Bayern Munchen și Borussia Dortmund, se constată o diferență între ele și alte mari cluburi europene atunci când vine vorba de sursele de finanțare. Chiar dacă ambele joacă mereu cu casa închisă pe teren propriu,, la Bayern și Dortmund, veniturile obținute din activitățile de Merchandising reprezintă un procent mare din încasările clubului, de peste 50% din buget. Magazinele dedicate suporterilor apar ca ciupercile după ploaie în Germania şi niciunul nu s-a închis din lipsă de vânzări. Sponsorii apar şi ei în acelaşi ritm crescut la toate formaţiile din prima ligă.
Iată cum sunt împărţite sursele de finanţare a bugetelor cluburilor finalistelor Ligii Campionilor în comparaţie cu unele grupări mari europene:
Bayern Munchen – Merchandising 55%, Bilete 23%, Drepturi TV 22%
Borussia Dortmund - Merchandising 51%, Bilete 17%, Drepturi TV 32%
Juventus Torino - Merchandising 37%, Bilete: 16%, Drepturi TV 47%
AC Milan- Merchandising 38%, Bilete 13%, Drepturi TV 49%.
Inter Milano - Merchandising 27%, Bilete: 13%, Drepturi TV 60%.
Chelsea - Merchandising 27%, Bilete: 30%, Drepturi TV 43%
Manchester United - Merchandising 37%, Bilete: 31%, Drepturi TV 32%
Arsenal Londra - Merchandising 22%, Bilete: 41%, Drepturi TV 37%,
FC Barcelona - Merchandising 37%, Bilete: 25%, Drepturi TV 37%,
Real Madrid - Merchandising 36%, Bilete: 25%, Drepturi TV 39%.